Nope.None.

E usor a scrie versuri. Când nimic nu ai a spune, Insirând cuvinte goale. Ce din coada au sa sune.
niciun regret.Orice as fi facut nu s-ar fi schimbat nimic.Drept urmare...niciun un regret.

just a joke

Cand obtii ceva si stii ca esti stapan pe acel ceva,atunci incepe sa iasa la suprafata raul din tine.Si egoismul.Si indiferenta.Si siguranta.Ciudat,pana nu obtii,esti mielusel.Cumiiiinteeeee,insistent,toate-s frumoase.
Apoi,pac!
Sta oare in firea omului sa fie asa?Cum obtine un lucru ce-si doreste mult,sa il abandoneze acolo intr-un colt si sa se declare invingator?e chiar doar o lupta?si tu esti asa?Si de ce nu esti de la inceput asa?
Daca pretinzi a fi sincer,fii de la inceput asa.Sa stie lumea.Altfel,nu te da cel mai onest:)
Pentru ca ea te place pentru felul tau de-a fi la inceput! Nu te-astepta sa fie la fel cand tu te schimbi.
Numai eu mai sunt de parerea asta?cuz everyone around me is changing.Including the world...

just memory

I'll be damned
Here comes your ghost again
But that's not unusual
It's just that the moon is full
And you happened to call
And here I sit
Hand on the telephone
Hearing a voice I'd known
A couple of light years ago
Heading straight for a fall

As I remember your eyes
Were bluer than robin's eggs
My poetry was lousy you said
Where are you calling from?
A booth in the midwest
Ten years ago
I bought you some cufflinks
You brought me something
We both know what memories can bring
They bring diamonds and rust

Well you burst on the scene
Already a legend
The unwashed phenomenon
The original vagabond
You strayed into my arms
And there you stayed
Temporarily lost at sea
The Madonna was yours for free
Yes the girl on the half-shell
Would keep you unharmed
Now I see you standing
With brown leaves falling around
And snow in your hair
Now you're smiling out the window
Of that crummy hotel
Over Washington Square
Our breath comes out white clouds
Mingles and hangs in the air
Speaking strictly for me
We both could have died then and there

Now you're telling me
You're not nostalgic
Then give me another word for it
You who are so good with words
And at keeping things vague
Because I need some of that vagueness now
It's all come back too clearly
Yes I loved you dearly
And if you're offering me diamonds and rust
I've already paid

razboi in doi

Esti gandul meu bun
Cand ma ascund in fum
Si spun ca poate o sa am cu tine un final de drum
Si spun ca daca ar pica totul
Dac-as fi cu tine as sti c-am luat tot potul
Esti haina care ma imbraca
In momentu-n care toti ma lasa balta
M-acoperi, ma-ntelegi, ma strangi, ma incalzesti
Ma faci sa cred ca-n doi e mult mai greu sa pierzi
Esti cea care totdeauna imi raspunde
Cand cer intariri, cea care nu se-ascunde
Cea care poate face soare atunci cand ploua
Cea care poate sa ma duca intr-o era noua
Esti bandajul care-l pun pe rana
Cand sangerez la pamant lipsit de orice vlaga
Ma faci sa ma ridic si sa ma scutur de tarana
Sa strang din nou din dinti gata de-o noua lupta

Poate gresesc, poate nu esti tu
Poate m-amagesc sau poate nu
Chiar daca sunt furtuni, ninsori, soare si ploi
In orice razboi e mai usor in doi


Esti camaradul meu cand eu atarn de-un fir de ata
In acest razboi numit viata
Cand inaintez cu greu cu vantu-n fata
M-ajuti fara sa pui prea multe in balanta
Esti glasul ce-l aud cand totu-u jur a tacut
Cand totu-n jur a trecut
Cand linile s-au tras
Si s-au mai dat alte verdicte
Alte sentinte
Alte dorinte
Calcand acelasi monoton esti as
Locu-n care-ntotdeauna m-am intors
Tu ma aduci la normal cand sunt intors pe dos
Si poate n-o arat, dar mi-ar fi mult mai greu
Dac-as ramane fara tine doar un simplu eu
Esti zambetul meu dintr-o noapte neagra
Cand dupa un apus lumina-i dusa toata
Reusesti sa faci totul fara trucuri
Chiar daca sunt tot eu cel care-ti da putine lucruri


Praf pe drum
Cand ma scutur imi spun
Nu e nimeni sa m-adune
cand sunt beat praf nu e nimeni sa ma-ndrume
Orice razboi e mai usor in doi
Nu-mi spune ca sentimentele au ruginit in noi
Armurile au cazut si-acum ochii mari si goi,varsa ploi
Sentimente patate de noroi se torn apoi
Amintiri transformate-n strigoi
Scrisori aruncate la gunoi,voi strange-n pumni ura
Imi va urla gura,va tremura mana
Asta-i razboiul meu cu lumea
Iar tu vei fi doar una,intotdeauna
Cand vor pica din cer si soarele sï luna

yes.my blog has a long name.

Ce urasc atunci cand nu-mi mai gasesc cuvintele sa ma argumentez,si cand ajung sa am niste ganduri atat de profunde incat nu imi gasesc cuvinte sa le explic.Nici nu m-ar intelege nimeni oricum.Nimeni ce nu are ganduri similare.Dar cum fiecare e special in felul lui,nu exista cineva ce m-ar intelege in totalitate.
Si nu,nu e asa superficial incat sa fie omenesc.
Simt ca vreau sa fac experimente.Ca vreau sa se intample uneori lucruri ce-mi fac rau,poate sa simt ca le-am trait pe toate.Poate sa simt ca am trait...
Sunt mult prea rece la invelisurile pamantesti.
Imi intuiesc slabiciunile.
Da bai haotico,imbatranesti! Aberezi intruna si nimeni nu mai are rabdare sa te asculte si sa te inteleaga.Esti ca un batran intr-o gradinita cu mii de copii.Si esti batranul ala sarcastic,morocanos,nu cel jovial si plin de povesti si glume.
Si cand totul e bine,gasesc eu ceva hibe,sa fac povestea mai palpitanta.Daca asa am sa o duc toata viata,mereu voi fi nemultumita.
E,o rezolv eu si pe asta.Am reprimat multe pana acum,ce mi-e inca una..